Antrenează-ți creativitatea prin articole interactive mari cât un mini-workshop!

Edward de Bono, părintele gândirii laterale cunoscut și ca “domnul cu pălăriile gânditoare”, sublinia că un proces creativ are ca ultimă etapă implementarea. Și că, în lipsa testării/ punerii în practică a ideilor generate, în loc de creativity (creativitate) am avea doar crazitivity (nebunie)*.

“Imaginația este mai importantă decât cunoștințele. Deoarece cunoștințele sunt limitate la ceea ce știm și înțelegem, în timp ce imaginația cuprinde întreaga lume și tot ceea ce va fi de știut și înțeles vreodată.” 

Albert Einstein

Scriu acest articol în plină pandemie covid19. Mi-e tare dor de sala de training și de participanți! Iar distanțarea asta socială m-a îndemnat la tot felul de activități creative, prin care mă țin conectată la mine și la cei din jur.

Spre exemplu, scriu poeme. Cum este cel de aici.

Versuri cu structură clară, în limbaj direct și cu final neașteptat. Prin poezie coborâm ideile complexe de pe piedestal, redându-le naturalețea și locul cuvenit printre oameni.

Fiecare poem este ilustrat de mână prin desen, figurine origami sau colaje de fotografie. Feedbackul a fost atât de încurajator încât am ajuns să scriu versuri zilnic! O prietenă chiar și-a dorit un poem pentru brand-ul ei de pălării, DeCorina Hats – ascultați aici.

Găsiți mai multe poeme pe rețelele de socializare căutând #gândurimentolate.


Organizez și pauze de cafea online pentru părinți, profesori, profesioniști din companii.

Prima întâlnire a fost alături de profesorii unei școli private. Toți avem așteptări de la școală în perioada asta: disponibilitate, energie, competență, răbdare…

Aici vorbim despre schimbările personale prin care trecem, cum ne găsim echilibrul, iar cu ajutorul exercițiilor creative ne transformăm anxietatea în curiozitate!

M-am întrebat și cum aș mai putea fi de folos în perioada asta, și-așa aglomerată pentru toată lumea.

De câteva săptămâni îmi petrec timpul meșterind la proiecte viitoare și participând la diverse evenimente alături oameni creativi din toate țările, despre care vreau să vă împărtășesc. Cum momentan nu ne mai putem întâlni față în față, măcar prin scris 🙂

Așa că azi, de Ziua Muncii, mi-am pus creativitatea la treabă!


Iată episodul pilot din #CreativeConnections, o serie de articole interactive periodice prin care vă invit să ne antrenăm în mod practic gândirea creativă!

Ce cuprinde un articol interactiv?

  • informații științifice din prezentările specialiștilor care ne-au provocat în luna aprilie la neconferința internațională de creativitate IamCreative_imbizo din Africa de Sud
  • resurse utile de link-uri și trimiteri la alte articole pe teme conexe
  • practică prin exerciții interactive pe durata citirii articolului
  • tips & tricks despre activarea creativității (creativity on-demand)
  • exemple personale și bune practici
  • + invitația de a participa la evenimente surpriză, în care ne dăm frâu liber creativității pentru a găsi soluții inedite la provocări practice din viața de zi cu zi! – dacă n-ai chef să citești acum tot articolul dă scroll până la final și înscrie-te direct la eveniment!

bonus: 🏷 participare liberă! 💯 interacțiune garantată!

Fiecare articol interactiv este un mini-workshop de creativitate. Deci timpul de parcurgere a textului variază. Vă încurajez să-l citiți în ritmul vostru, cu pauze, revenind asupra paragrafelor care vă atrag atenția și cu carnetul de notițe aproape. S-ar putea să vă vină idei pe parcurs! 🙂

Să începem!


21 aprilie a fost de Ziua Internațională a Creativității și Inovației!

13 specialiști din cinci țări (Olanda, Spania, Nigeria, Africa de Sud și SUA), coordonați de Dr. P. Makhoalibe au organizat IamCreative_imbizo online, un eveniment-fulger ce a adus împreună peste 700 de participanți de pe aproape toate continentele!

Experiența de învățare și schimbul de bune practici pe tema creativității a durat aproape 14 ore! Aparent aș fi fost singurul participat din România, deși a fost un eveniment online cu acces liber.

Interesant este că Africa de Sud are 11 limbi oficiale, iar cu ocazia asta am aflat că în limba Zulu, imbizo înseamnă “adunare”, “convocare” sau “întâlnire”. De unde și numele evenimentului, IamCreative_imbizo.

🙂 Exercițiul 1 – ia o foaie și pixuri/creioane colorate și scrie primele 5 cuvinte care îți vin în minte despre tine sau activitatea ta profesională. Fără o ordine anume, așa cum îți vin pe moment. Cuvintele pot descrie obiecte, fenomene ale naturii, persoane, însușiri sau acțiuni. Dacă îți apar sub formă de imagini, le poți desena prin simboluri!

(te rog să-ți faci timp pentru exercițiul de mai sus înainte de a citi mai departe – vei vedea curând de ce)


Din dicționarul Oxford aflăm despre creativitate că este un fenomen prin care formăm ceva de o anumită valoare. Și că procesul creativ presupune să ne folosim imaginația și ideile originale pentru a crea ceva ce poate fi un obiect sau de natură intangibilă. Creativitatea mai este sinonimă cu ingentionzitatea sau inventivitatea.

Apropo, cuvântul “invenție” are un corespondent foarte interesant în limba engleză, anume brainchild (brain = creier & child = copil). Există și un documentar cu același titlu, care explică simplu și amuzant noțiuni complexe despre limbaj, creier și cum funcționează mintea noastră. Îl găsiți pe Netflix.

Atenție, pentru următoarea parte a articolului e nevoie de un pic mai multă concentrare. Promit să luăm și pauze!

BRAIN & BRAND

Primul prezentator al ne-conferinței IamCreative_imbizo a fost Timothy Maurice Webster, un american format în Business Management, Branding, Psihologie și Neuroștiințe Aplicate la Brookstone College și MIT din SUA, TEDx Speaker, autorul cărții Fueling Futures, stabilit de câțiva ani în Africa de Sud, iar tema lui de discuție a fost Personal Behavioural Science.

Copleșitor, nu?

Creierul nostru se luptă să-și conserve energia și adoră scurtăturile! Din acest motiv, dintre toate informațiile am reținut Brain & Brand seria de podcast-uri a lui lui Tim prin care explorează relația dintre om și brand. Cu siguranță și pentru că îmi evocă anii petrecuți în industrii creative în rol hibrid – talent management & comunicare.

Pentru mine, în contextul actual, brain & brand înseamnă omul în echilibru:

  • my brain – cine sunt în interior/ personal
  • my brand – cine sunt în exterior/ social

Atenție!

  1. Limitările mediului sunt prielnice apariției ideilor noi!
  2. Creativitatea se dezvoltă în condiții de minimă productivitate!
  3. Antrenarea gândirii creative în mod disciplinat se numește practicarea unui obicei sănătos!

🙂 Exercițiul 2 – ia foaia pe care ai scris mai sus și găsește opusul fiecăruia! Pot fi cuvinte sau desene, tu alegi.

Contextul actual este numai bun pentru generarea ideilor!

La rece vorbind, avem suficient stres, limitări fizice și nesiguranță încăt să trecem în mod natural de la faza de amânare la cea de execuție! Nevoia de supraviețuire ne mobilizează fantastic!

Să căutăm conexiuni între momente și să vedem oportunități în fiecare situație!

Acum, faptul să #stămacasă poate fi dificil. Avem nevoie să ne îngrijim și pe noi și pe cei din jur. Ca să nu mai zic de relația noastră cu propriul brand, care poate scârțăie – cine o să fiu după ce ies din casă?

Timothy sublinia că, deși contextul actual poate fi similar pentru toți, fiecare dintre noi avem nevoi diferite. Iar starea noastră de creativitate cuprinde atât un aspect interior (către noi), cât și unul exterior (către ceilalți).


CREATIVITATEA PENTRU NOI ÎNȘINE

Ce să avem în vedere în relație cu noi înșine pentru a ne stimula creativitatea? (BRAIN)

I. Toxicitatea la care ne expunem (toxicity)

Să ne izolăm față de distrageri de tipul zgomot sau știri potențial false.

II. Conectomul (connectome)

Conectomul reprezintă harta tuturor conexiunilor neuronale din creier și este specifică fiecărui individ (iată aici un scurt video explicativ al As. Prof. Bobby Kasthuri de la Univ. Boston, MED).

Cum neuronii comunică între ei constant, mintea noastră caută să rezolve mereu probleme. Chiar și acolo unde nu sunt. De-asta e uneori dificil să diferențiem între reflecție și over-thinking (gânditul în exces).

Tendința de a căuta probleme de rezolvat ne poate ține ocupați și în alertă prea mult timp, riscând astfel să ne epuizăm. Avem nevoie să ne punem mintea pe pauză și să ne concentrăm pe ceea ce simțim (I feel, therefore I am). Tim sugera meditația și practicile de mindfulness. Am găsit o listă audio cu meditații ghidate chiar pe site-ul Universității Harvard.

Îmi place să construiesc meditații ghidate pe loc, în funcție de energia participanților. Le folosesc deseori la cursuri și în sesiunile de coaching ca instrument de relaxare, descoperire de resurse sau integrare a informației. Sunt minunate pentru stimularea creativității!

III. Capacitatea (capacity)

Creierul nostru are ca scop păstrarea energiei, motiv pentru care face tot felul de scurtături (shortcuts). Spre exemplu, numele cuiva (e.g. Tim) este codul de acces rapid al creierului în baza de date cu informații despre persoana care îl poartă.

Capacitatea noastră înnăscută de a face conexiuni între idei și de a crea scurtături ne ajută să ne dezvoltăm un al doilea creier (building a second brain), responsabil de latura noastră creativă. Tot ce avem de făcut e să-l lăsăm să-și facă treaba!

Vedeți aici un articol cu 10 principii despre cum să ne creăm al doilea creier, acest automatism prin care ne organizăm ideile și să ne structurăm mai bine învățarea.

CREATIVITATEA CA SPRIJIN PENTRU ALȚII

Cum ne putem folosi de capacitatea creierului de a crea pentru a-i ajuta pe ceilalți? (BRAND)

Deși contextul este similar, avem nevoi diferite. Prin rolurile noastre de partener, părinte, profesor, trainer, coach și altele prin care oferim sprijin semenilor, ne punem creativitatea în slujba altora. Așa că avem nevoie de tot arsenalul de abilități pentru a trece împreună cu bine prin aceste vremuri dificile.

În viziunea lui Timothy despre comunicarea cu aproapele, creativitatea îmbracă structura de mai jos. Ea îmi amintește de cea tip sandviș, în care conținutul este stratificat către un scop, urmărind cu grijă linia timpului (trecut – prezent – viitor).

  1. Evocăm în conversații experiențe emoționale care să (ne) genereze un sentiment de siguranță (safety). Acum ne aflăm la baza piramidei nevoilor lui Maslow! Specific acestei situații, nevoile noastre primare și cele psihologice s-au comasat, devenind întreaga bază de sprijin pe care încercăm să ne-o satisfacem simultan.
  2. Creăm pentru noi și alții o imagine de supraviețuire ALIEF (imagination belief)
  3. Mergem dincolo de acum, conducându-i și pe ceilalți într-un viitor conturat care să le dea o minimă siguranță (safe vision)

Termenul de ALIEF a fost introdus prima dată de Tamar Szabo Gendler, profesor de filosofie și științe cognitive la Universitatea Yale – un scurtă animație aici.

ALIEF se referă la o atitudine automată sau repetitivă similară unei convingeri, în mod special una care este în opoziție cu convingerile explicite ale persoanei (I believe vs I alieve). Avem de-a face deci cu un conflict, nu cu o polaritate (două idei/ stări care există simultan fără tensiune între ele).

Spre exemplu: cineva iese pe un balcon transparent și, deși are convingerea fermă că acel balcon este solid și îi oferă siguranță (belief), în fapt simte o tensiune, crezând că este în pericol (alief).

La fel și în cazul mâncatului din recipiente care știm dinainte că au o altă destinație – eprubetă de laborator sau vas de mâncare pentru animale. Ori atunci când ne uităm la un film: deși știm că persoanjele sunt fictive, tot plângem la scenele care ne impresionează!

Capacitatea creierului de a crea imagini la comandă este uluitoare! Există și situații de afantezie (aphantesia), când cineva nu poate crea mental imagini cu ochi minții. Și nu este o dizabilitate, ci doar un fel diferit de a experimenta mental lumea.

🙂 Exercițiul pauză! Ridică-te de la ecran sau monitor și mergi timp de 1 minut prin cameră . Caută cu privirea 3 obiecte de culoare albastră.

(Ne regăsim aici peste 1 minut, nu trișa!)


Neuroplasticitatea este abilitatea creierului de a se reorganiza formând noi conexiuni neuronale de-a lungul vieții. Cu alte cuvinte, fiecare nouă experiență ne transformă. Iar când ne mișcăm, la fel se mișcă și ideile noastre! Apropo, știați că rolul primordial al neuronului a fost acela de a mișca primele ființe de pe planetă de colo-colo în căutarea hranei? Nicidecum pentru gândit! Asta a apărut mai târziu. Și încă ceva: cele mai bune negocieri telefonice se întâmplă în mers!

V-am invitat mai devreme să luați o pauză ca să ventilați informațiile parcurse până acum. Sunt curioasă câți dintre voi ați căutat în cameră obiecte portocalii în loc de albastre.

🙂 Dacă ai supraviețuit citind până aici, mă bucur! Urmează o parte practică, foarte distractivă!

Revenind la om și brand, perioada asta de izolare provoacă multă lume să-și iasă din zona de confort, mai ales profesional.

Vești bune! În apele astea tulburi, cu toții suntem navigatori în căutarea propriului nord! Deci nu sunteți singuri! Lumea se schimbă, iar noi odată cu ea. Deci nu mai este vorba de vreo competiție între noi, ci cu noi! O transformare naturală așa cum fiecare celulă se adaptează la mediul în care se află.


CÂND VREI SĂ AFLI CINE EȘTI, IA LIFTUL!

Cum rămân relevant?

Un răspuns la această întrebare poate veni dacă pornești de sus în jos. Adică nu de la situația dificilă în care te afli, ci de la problemele din jur pe care le poți rezolva. Recomand gândirea de tip elevator pitch, care vă ajută să clarificați în primul rând pentru voi cine vreți să fiți după izolare.

Termenul elevator pitch reflectă faptul că poți prezenta o idee în 30 de secunde cât durează o călătorie cu liftul în care se află un potențial colaborator interesat de cine ești și ce faci. Un lift dintr-o clădire înaltă de birouri, în care ai șansa unei vânzări rapide către un necunoscut. Aveți aici un video explicit și foarte amuzant!

🙂 Exercițiul 3 – Hai să ne creăm împreună propriul elevator pitch!

  1. Descopăr o problemă pe care o pot rezolva.
  2. Încep prezentarea cu formularea “știi cum…?”
  3. Descriu cum anume rezolv problema.
  4. Termin cu un exemplu/ o dovadă despre cum anume fac.
  5. Și toate astea în numai 30 de secunde!

Apoi practic până îmi devine a doua natură! Iar asta înseamnă să mă și distrez! 🙂

TIPS & TRICKS

Un elevator pitch durează 30 de secunde, cât o reclamă radio sau TV. (Există și mai scurte de atât, 30″ este timpul maxim)

Pentru a ține timpul, vă recomand un cronometru. Sau, și mai bine, să vă înregistrați pe suport audio! Prin presiunea pe care o pune pe noi, timpul limitat ne ajută să ne filtrăm mai bine informația. Avem o miză de tip all in, ca la jocul de poker: să convingem! Așa că cele 30 de secunde vor cuprinde doar esențialul! (cerințele de la punctele 2, 3 și 4 de mai sus)

Pentru înregistrare am folosit Voice Recorder, o aplicație simplă și gratuită, ce poate fi instalată pe orice smartphone.

Foarte important! Alegeți o temă pentru pitch-ul vostru! Un unghi anume. Nu puteți acoperi în 30 de secunde absolut totul despre voi sau activitatea voastră! Puteți construi mesajele pornind de la cuvintele pe care le-ați găsit în exercițiile de mai sus.


UN EXEMPLU PERSONAL

Pe structura de mai sus, dacă aș vorbi cuiva despre rolul creativității în dezvoltarea personală timp de 30 de secunde…

  1. (problema) Chiar și pentru cei mai stricți dintre noi, un anumit tip de rutină devine uneori greu de suportat! Vrem schimbare, provocări și diversitate!
  2. (contextul soluției) Știi cum e să vrei altceva și nu știi ce?
  3. (soluția) Descoperirea de sine prin joc și creativitate este cheie! Găsești oportunități acolo unde nici n-ai crede că există! De exemplu, uși și ferestre chiar în acest lift!
  4. (exemplul punerii în practică a soluției) În 3 ani, peste 500 de adulți și tineri au adus un suflu nou în relații, carieră și viața personală cu ajutorul gândirii creative din sesiunile de învățare nonformală #EgoismulPozitiv® și #SchimbăFoaia®

***

Poate vă întrebați de ce v-am rugat la început să scrieți cu creioane colorate. Dincolo de estetică și joc, culorile ne ajută să reținem mai ușor ideile, devenind un cod întocmai ca numele cuiva. Tony Buzan a dus mai departe ideea, dezvoltând propria lui tehnică de mindmapping. Găsiți pe site-ul lui un curs gratuit despre cum să vă faceți o hartă mentală. Ea vă ajută să sumarizați un curs, un articol sau chiar o conversație! Este bun și ca instrument de auto-reflecție (ref. valori, abilități, roluri, nevoi) ori pentru a explica noțiuni abstracte sau complexe copiilor (e.g. libertate, pace, determinare).

Un mindmap este o hartă personală de conexiuni pe un anumit subiect. Am construit diagrama următoare în Canva, un site gratuit de resurse grafice foarte variate. Ea redă prin cuvinte-cheie ideile mele preferate din articol, într-o formă inspirată de tiparele din natură. În acest caz, hexagoane care se desfășoară în sensul acelor de ceasornic. Să-l citiți ca pe un vizual hibrid, 1/2 diagramă – 1/2 meme 🙂 >>> CreativeConnections_brain & brand (diagram)

🙂 Un ultim exercițiu de reflecție – Uită-te la notițele luate mai devreme. Ce idei noi îți vin despre tine sau activitatea ta profesională?

După ce am reflectat fiecare la casa lui, e timpul să ne întâlnim la un prim eveniment surpriză!

The Imaginarium of Everyday Things!

Luni 4 mai de la ora 18:30 dăm viață lucrurilor din jurul nostru în căutarea soluțiilor la provocări practice de zi cu zi!

Vă aștept cu drag înscrierile pe adresa hello.noelaz@gmail.com

Evenimentul este free, se va desfășura online pe platforma Zoom și NU va fi înregistrat.

Odată cu confirmarea rezervării veți primi pe mail și detaliile de acces.

Locurile sunt limitate. Iar limitările, nu așa?, un mediu propice dezvoltării creativității! 🙂

***

foto 2 – IamCreative_imbizo , restul din arhiva personală

* pentru aprofundarea deBono Thinking Systems (Six Thinking Hats, Lateral Thinking, Focus on Facilitation, Simplicity, Six Values Medals, Power of Perception), aflați că în România distribuitorul autorizat este compania Mind Master pe care v-o recomand cu drag – aici mi-am început formarea în coaching și programare neuro-lingvistică la nivel professional.